[idiot]

Aprilie 11, 2017

You and I are travellers of the grid

Filed under: delir — Pœtrip @ 04:07

Consciousness consists of molecular structures of quantum energy. “Quantum” means an unveiling of the sublime. Wonder is a constant.

       Where there is selfishness, healing cannot thrive.

This journey never ends. The multiverse is approaching a tipping point. Imagine a refining of what could be.

Nothing is impossible. To traverse the path is to become one with it. Divinity is the driver of stardust.

Our conversations with other mystics have led to a blossoming of hyper-self-aware consciousness. Who are we? Where on the great path will we be guided? Reality has always been overflowing with starseeds whose essences are enveloped in intuition.

       It is time to take inspiration to the next level.

Throughout history, humans have been interacting with the dreamscape via morphogenetic fields. We are at a crossroads of transcendence and discontinuity. We are in the midst of an angelic ennobling of consciousness that will become our stepping-stone to the cosmos itself.

Soon there will be a maturing of potentiality the likes of which the planet has never seen. We are being called to explore the solar system itself as an interface between grace and aspiration. The osmosis of wonder is now happening worldwide.

(bullshit generated here)

Why?

Anunțuri

Martie 15, 2017

Există viață după mahmureală?

Filed under: delir — Pœtrip @ 16:38

De fiecare dată când mă îmbăt foarte tare mi se și rupe filmul. Asta înseamnă că nu-mi cunosc limitele dar nici adevărata personalitate. Nu-mi amintesc nimic, ca după o întâlnire de gradul 3.

În rest, sunt conștient că-s beat și totuși inconștient de treaz. Există niște misterioase filmări cu mine extrem de beat, dar de ele îmi aduc aminte doar la beție.

Se pare că abia aia e starea în care mie mi-e curaj să îmi placă de mine. De mine – cel neînfricat.

Dar mi-e și frică frățike să beau atâta. Așa că ce să fac, trăiesc în frică, pe uscat.

Mai bea din cupa vieții bă boule, să-ți curgă pe gât, pe tricou, pe pardoseala lucie a chiliei tale! Învață să te lăcomești, infruptă-te. Nu te simți vinovat pentru nimic.

Și exact ăla e momentul în care viața „îți dă o lecție” de umilință. Pac! Stai în banca ta. Ești un kkt.

Ce comic. Haha. Hai să bem ceva. Dar nu prea mult.

Iunie 1, 2016

se făcea că…

Filed under: delir — Pœtrip @ 20:49

ochii mi se închid copleșiți de fericire.

ca un pârâiaș scăpat liber pe un câmp înverzit,

vocea ta îmi inunda circumvoluțiunile.

așternuturile foșnesc hipnotizant

la fiecare mișcare a trupului tau complet nud.

stăm cu frunțile lipite și chiar nu mai știu

unde se termină mintea mea și unde începe a ta.

atingerea palmelor tale fierbinți aproape mă sperie,

oare ceea ce simt eu acum este însuși sufletul tau

într-o amforă care are forma ta?

tac, pentru că de fapt nu e nimic de zis.

nimic nu trebuie să-mi strice trăirea momentului,

așa ca țin ochii închiși și tac.

cuvintele nu-și mai au sensul

pentru că oricum nu mai au niciun sens.

sunt și ele goale ca noi.

am devenit unul și același copil

ce se îmbrățișează cu drag.

o moleculă cu un crâmpei de conștiință

care s-a regăsit.

 

ce faci, dormi?

 

aș vrea să răspund ca nu, nu dorm, cum să dorm – ba din contra, mă bucur de intensitatea clipei (a se reciti mai sus) însa îmi dau seama că de fapt chiar dormeam de-a binelea.

sunt lungit pe perne pe terasa de pe acoperișul casei unor prieteni. unul dintre ei cântă la hang drum, altul ruleaza ceva la lumina unei lămpi de hârtie. langă urechea mea răsuflă ușor un pisoiaș ațipit. de jur împrejur nu se văd blocuri, deasupra doar cerul înstelat. în depărtare o turnul unei uzine întunecate de care stă agățată luna.

întredeschisă subțire ca pleoapele tale atunci când ne iubim.

Decembrie 26, 2015

Test

Filed under: delir — Pœtrip @ 18:19

M am gândit să fiu la pus cu tehnologia sa nu mai îmi petrec timpul apăsând semnifică tastatura ce să vizitez de acuma textele fundamentale care trec prin cap câştigă mai mult timp pentru a scrie argeş alte texte defapt nici măcar nu ţine deschis nu mai exista pentru ca te inseala se spune ca vorbesti texte sex pussy texte full hd gratis

(texte scrise dictare la smartphone cu ajutorul la google voice)

Octombrie 5, 2015

Atelierul Timizilor

Filed under: delir — Pœtrip @ 14:28

atelierultimizilor

Ideea de a pune bazele acestui proiect inedit in România mi-a venit firesc și pornește dintr-o acută necesitate. Acest proiect se adresează în exclusivitate Timizilor, și pleacă de la mine însumi, un timid la granița mizantropiei.

Desigur, nu trebuie să rămânem blocați în definițiile din Dex, pentru că de cele mai multe ori, tocmai din această cauză, avem și pornirea înnăscută de a confunda lucrurile cu acțiunile și cuvintele cu noi înșine, uitând de cele mai multe ori fraza ori propoziția finală care ne-ar lumina câtuși de puțin și ne-ar transmite un trecător dar intens moment de siguranță.

Din pielea mea de timid pot spune că nu sunt întotdeauna lipsit de încredere în sine, sfios și retras, pentru că de multe ori sunt și mă simt foarte curajos, ce-i drept, un pic mai agresiv decât un curajos prin natura lui dominantă. La fel se întâmplă și în cazul mizantropului meu…

Vezi articol original 654 de cuvinte mai mult

Pagina următoare »