[idiot]

Iunie 16, 2011

ex-lipsă

Filed under: rîme — Pœtrip @ 09:18

ruleaza-ti o saorma flambata

Si vei veda lumea mai frumoasa

Deodata!

Plecam de la munca si ne intoarcem acasa

Dormim cu totii un somn bun de dupamasa

Trebuie sa scap de rutina, de furie, de autocompasiune, de autocritica, de introspectie, de iluzii, de paranoia, de rutina, de furie, de autocompasiune, de autocritica, de introspectie, de iluzii, de paranoia, de rutina, de furie, de autocompasiune, de autocritica, de introspectie, de iluzii, de paranoia, de rutina

Versurile mele sunt atat de muzicale incat cititorii mei joaca hora

(mereu e cate unu care da si cu fesu de gresie)

vreau sa apuc ziua (ca va veni de buna seama o zi)

in care voi fi publicat

iar eu nu voi mai fi

…si cu cate dragoste, admiratie si duiosie se vor uita copiii viitorului la poza mea din manualul de citire!

Am toate motivele sa cred ca eu sunt dumnezeu: ma cunosc atat de bine! Si totusi sunt plin de surprize chiar si pentru mine.

nu-s cu nimic mai bun decat voi, am doar altceva mai bun de facut.

Ai de cautat mult unul mai prost ca mine, asa prost cum sunt eu, unul mai prost ca mine chiar e rar!

Singurele lucruri pe care trebuie sa le faci ca artist: sa fii tu si sa te arati prin altele. Oamenii admira ce faci se vad pe ei. Foarte putini, raportat la umanitate. Si daca se intampla sa fie contemporani cu tine, ai success chiar in timpul vietii – dar e rarisim, un caz mai mult teoretic. Dar daca oamenii care rezoneaza cu ce faci tu au trait inaintea ta, esti mort: artisti de astia vezi pe toate drumurile.

ai patit vreodata in timp ce iti spui cu convingere puntul de vedere sa descoperi ceva frumos, nobil in spatele lucrului pe care-l critici, ceva atat de elegant si de maret incat aproape ca te-ar convinge sa iti schimbi radical atitudinea… evident, singurul lucru care te face sa fii mai rezervat este faptul ca cei cu care tocmai polemizai nu ar intelege revelatia ta. Mi-e sila de rasul lor superior “hehe stiam eu ca ai sa te maturizezi odata”, desi ei nici macar nu au trecut prin etapele tale. niste catei dresati sa latre cand ii scoti din cusca.

Sunt curios care e cealalta fata a mea

Felul in care suntem ne tradeaza felul in care nu vrem sa fim. Expresia “da’ ce, ‘s prost?” e urmata intodeauna de un ras de prost. De exemplu, Becali nu realizeaza ca rasul lui nu e de destept ci de smecher care crede ca nu e el prost.

Imparteau totul frateste, pana la ultima picatura. Unul n-ar fi cedat el primul!

Multumesc ghinionului pentru momentele in care am luat-o-n bot: n-as fi vrut sa raman ala care-am fost.

Cica un om si-a strans tot lungul vietii unghiile taiate, tot parul tuns, tot jegul din cada, tot rahatul si pisatul, toti mucii si toate lacrimile, le-a amestecat, le-a sigilat intr-o capsula si le-a trimis in spatial cosmic. Si cica asta-i arta. Ba nu era asa. Si-a dat foc la gramada cu toate astea pe un rug. Nu? A, ala era altu. Asta le-a pus intr-un sicriu si le-a inmormantat in propria lui groapa. La slujba, abia s-a mai abtinut sa nu risipeasca alte lacrimi. Mai tarziu pe seara si-a turnat pe gat cativa litri de benzina direct de la pompa, a platit la casa, a dat muzica la maxim in masina si a trecut pe jos granita. Stiu, stiu, si eu am exclamat: mai sa fie, si pe asta s-a gasit s-o faca cineva inaintea mea!

Problema nu e ca e greu sa fii destept. Nu, e chiar foarte simplu. Numai ca e foarte rar.

In dictionar la cuvantul paradox scrie “a defini viata”. Mai mersi, la mine nu se aplica: sunt sinucigas.

Iti da un sentiment placut faptul ca ‘adevarul universului’ chiar daca inca este un mister, poate fi exprimat la o adica in intr-o fraza compusa din cuvinte care – la urma urmei – fac parte si din vocabularul tau. Poate jumatate din el ai rostit-o si tu de atatea ori. Sau poate chiar si cealalta jumatate. Sau poate chiar toata fraza ai rostit-o cap-coada fara sa-ti dai seama ce este. Sau poate te-ai gandit, o clipa. Sau poate chiar ai stiut.

Chiar mi-e lehamite de momentul ipotetic prin absurd sper in care ar da strechea in oameni cum ca eu as fi poet. Pe prietenii mei (dintre cei pe care ii admir unii mi-au zis asa ceva) ii privesc cu drag si mila amuzata “deh, is prosti. Iata, au si ei o scapare”. Dar daca ar fi suficient de multi de insistenti si de convingatori pana la urma n-as avea alta sansa decat sa ajung sa-I cred. Va rog prieteni nu-mi faceti asa ceva, voi fi perdut!!! …cei care se cred poeti sunt o specie absolut gretoasa de genii libidinoase, care se masturbeaza necontenit la fantezia ca muza ii priveste din umbra creand.

Gata, asta a fost tot.

va las acum sa va imaginati irezistibila placere

care ma asteapta in pat,

un mos care a pregatit un borcan de miere.

Anunțuri

4 comentarii »

  1. Stefan, masura geniului sau a ratarii nu ti-o stiu, dar stiu ca ma inspiri. Asata ma face sa te caut mereu si sa te apreciez! Creeaza!

    Comentariu de MATIUS — Iunie 22, 2011 @ 01:09

  2. imi place cum te versi, varsa-te mai des, doar ca sa ma vars si eu, sa se verse si altii si sa inundam pamantul si universul de miere

    Comentariu de Dana Chichirita — Iulie 19, 2011 @ 08:56

  3. http://WWW.ESCORTE69.NET

    Comentariu de PETRE — August 1, 2011 @ 06:07

  4. sanatate

    Comentariu de frigider — August 16, 2011 @ 17:53


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: