[idiot]

Mai 5, 2009

cronirica

Filed under: delir — Pœtrip @ 20:41
Tags:

In vis poti vedea locuri in care nu ai fost niciodata, cu o acuratete exploziva a detaliilor. Se poate intampla orice: cateodata te plimbi printre zgarie-nori pe care nu i-ai vazut decat in poze, alte dati esti sclavul unor creaturi dintr-o lume alien, alte dati blocat intr-un autobuz care se umple cu apa. Esti aruncat in pielea unor personaje si pus in situatii incredibile. Rezolvarile problemelor sunt fie imposibile fie extrem de facile, cand apleazi la solutii irationale. E adevarat, nu poti alerga insa poti zbura, poti face dragoste cu 99 de femei deodata, poti calatori in spatiu, poti chiar muri. Complexitatea povestii se intinde poate peste zeci, sute sau mii de ani si este cateodata peste puterile tale de a inmagazina experienta noua la desteptare, cand totul se destrama ca un blestem al realitatii, imediat ce pleoapele se deshid. Pagina asta am creat-o special pentru astfel de vise, din ce ince mai rare in ultima vreme – asa ca atunci cand se mai intampla, imediat dupa ce ma trezesc, pun mana pe laptop si notez tot ce mai gasesc prin mintile tulburi. Nu stiu la ce ma ajuta – oricum pe voi ca cititori cred ca deloc. Traficul si comentariile nu-si au sensul – poate doar un psiholog m-ar decodifica, iar un psihiatru m-ar ajuta, daca ar face lumina. Sa-mi fie scuzate eventualele greseli otrografie si de tastare, datorita starii de somnolenta in care sunt scrise majoritatea insemnarilor. Am vrut sa redau totul asa cum imi mai pot aminti, fara impopotonari, interpretari, completari ale spatiilor vide. In vis povestea se dezvolta liber, fara nici o grija pentru morala sau miez. de fapt, exact asta e partea frumoasa, pentru ca… de fapt exact substratul unei povesti este de cacat. In orice opera artistica ne bucuram ca descoperim ascuns vezi-doamne un adevar pe care il stiam dinainte si iata ce inteligenti suntem noi ca „am inteles ce vrea sa spuna autorul”. Tocmai din acest motiv, doar geniile stiu ca in afara de ce au pus ei pe masa, nu mai e loc de niciun fel de cuvinte si explicatii. iata ca si eu incerc cu umila tastatura sa exprim cat pot de exact gandurile pe care le traiam in momentul respectiv. In vis nu sunt stari si sentimente inexprimabile, ceea ce face totul foarte simplu pentru un scrib caligraf fruntas asa ca mine. Daca viata fara scenariu bate filmul iar natura este lipsita de valente estetice, visul reprezinta viziunea noastra cea mai pura despre lume. Asa cum pe [idiot] scriu ce-mi trece prin cap mai mult sau mai putin treaz, ceateodata la prima mana, paznic de noapte este oglinda viselor din somn. Iata un vis de care sunt mandru.

1 comentariu »

  1. […] cotloanele ascunse ale subconstientului – blestemul trezirii cu ochii in lumina ferestrei, asa cum am scris si eu in legatura cu jurnalul viselor mele, fara sa stiu, fara sa-mi fie cunoscuta abordarea lui. metoda […]

    Pingback de [am deschis o carte] « [i.d.i.o.t.] — Iulie 19, 2009 @ 17:57


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: