[idiot]

Aprilie 2, 2008

despre proverbe sau despre intelepciunea populara

Filed under: delir — Pœtrip @ 04:02

<<

e greu sa mulgi un tap, spune intelepciunea populara. tot atat de greu si de zadarnic ar fi sa vrei sa storci din multimea proverbelor populare ceva care sa semene de departe cu un sistem filozofic sau cu o Introducere in filozofie sau cu Bazele Eticii; degeaba am incerca sa le imbinam, sa le inchegam, sa le lipim, sa le coasem sau sa le punem altcumva laolalta, pentru a obtine ceva care sa ne arate ca o conceptie despre lume, un cod moral, un principiu etic sau o imagine completa a vietii. sa zicem ca intelepciunea populara spune: dupa sarbatoare vine si durere. lasand la o parte faptul ca este adevarat, aceasta este, ca sa ne exprimam filozofic, o doctrina pesimista; totusi nu se poate afirma ca intelepciunea populara este o conceptie pesimista despre lume. o conceptie pesimista, sa spunem cea a lui schopenhauer, este mai abstracta; ea este de asemeni mai sistematica si mai inchegata, insa mai presus de orice, este mai personala. puteti adopta pesimismul lui schopenhauer daca el corespunde firii dumneavoastra si intregii dumneavoatra naturi inclinate spre tristete; pe cand intelepciunea populara o puteti adopta daca pentru aceasta este data situatia obiectiva, sa zicem in caz de sarbatoare sau in caz de durere. un sistem filozofic nu se schimba de la o situatie la alta, ci de la un om la altul; el este atitudinea noastra permanenta, insa mai mult sau mai putin subiectiva fata de univers. intelepciunea populara este pur obiectiva: daca nu este durere, nu este nici proverbul corespunzator. trufia precede prabusirea, insa o face numai atunci cand clatinam din cap in fata trufiei aproapelui nostru. un proverb nu exprima o convingere personala ci anumite caracteristici obiective si desfasurari tipice ale realitatii. daca proverbul spune: nimeni nu poate jefui un fund gol, aceasta este o cosntatare tot atat de impersonala si de concreta ca apa ingheata la zero grade. proverbul nu va ofera puncte de vedere, ci fapte. spre deosebire de filozofi, el nu demonstreaza ca ceva exista aprioric ci ca acest ceva se petrece de obicei. nu prezinta principii, ci experiente. el este o forma de cunoastere foarte nesistematica; insa, dupa cum se stie, si experienta umana este foarte nesistematica.

cand ai noua meserii, cea de a zecea e saracia, afirma intelepciunea populara, insa tot intelepciunea populara afirma: e mai sigur sa te tii de sase, decat de unul. proverbul ne invata ca cine are o functie are si desteptaciune, dar ne invata si ca magarul e tot magar, chiar daca ii pui sa de aur. tine minte fiule, ca gura lenesa este nenorocire curata; insa nu uita ca vorba e de argint, tacerea e de aur si sa vorbesti abia atunci cand o tusi paduchele. si asa mai departe. aproape fiecarui proverb ii puteti gasi opusul sau proverbial; puteti rasturna un proverb cu alt proverb, fara ca intelepciunea populara, pe cat se pare, sa-si faca vreo problema. poate ca pentru aceasta ea va fi invinovatita de viciul filozofic numit relativism, insa mai degraba este vinovata de alt viciu filozofic, numit experienta. constat cu amaraciune filozofica faptul ca experienta este, intr-adevar, teribil de inconsecventa: ca uneori gura lenesa este nenorocire, insa alteori este o napasta gura vioaie; ca pe bani se cumpara si cerul, dar ca banii nu sunt totul – constatari certificate doua cate doua de intelepciunea populara. in aceasta mizerabila lume empirica, orice lucru se poate termina intr-un fel sau exact invers; ei bine, in ambele cazuri se gaseste un proverb care sa pecetluiasca unul sau celalalt dintre rezultate prin experienta sa venerabila si seculara.

s-ar putea spune asa: de regula, proverbul nu intentioneaza sa prescrie sau sa sfatuiasca dinainte si la modul general cum sa se poarte omul; aceasta misiune o lasa decalogului poruncilor divine. mai degraba, el anticipeaza un rezultat mai mult sau mai putin prost a ceea ce si-a ingaduit cineva sa faca, ori, ulterior, cand s-a sfarsit deja rau, marcheaza acest fapt cu pecetea sa traditionala. numai in mod exceptional el proclama ca ceva este bun sau rau din motive morale ori principiale; de obicei, intelepciunea populara se tine de motive absolut practice. aici nu este vorba de mantuirea sufletului ci de a evita o paguba sau, cel putin, de a fi pregatit pentru toate belelele care decurg din ceva. rareori intelepciunea populara ne da curaj; mai ales ne avertizeaza, aproape intotdeauna ne avertizeaza. ne previne fata de slugi si stapani, de babe si de fete, de mizerie si de bani, de prieteni si de vecini, de tacere si de vorba. s-ar zice aproape ca proverbele populare sunt maxime ale unor oameni extrem de dezamagiti si lipsiti de speranta, care se consacra unor meditatii permanente despre nereusita, despre ingratitudinea si vanitatea a tot ceea ce exista. ma tem ca pe aceasta cale am intelege foarte gresit spiritul popular, caci l-am lipsi de o anumita malitiozitate pozitiva si inveselitoare, ca si de o resemnare foarte echilibrata si impacata. o mare parte a intelepciunii poulare, ca si o mare parte a humorului, gaseste o deosebita satisfactie in paguba altuia sau in greselile aproapelui; nu isi refuza placerea sa puna si ea o vorbulita si sa puna in evidenta ca, de fapt, era de asteptat: nu se spune oare de cand e lumea ca dupa sarbatoare vine si durerea, ca dupa cum strigi catre padure tot asa si rasuna dinspre padure, ca fiecaruia i se canta o vreme la ureche, sau ceva asemanator? iar in acelasi timp si, ca sa zic asa, cu aceeasi gura, proverbul ii ofera celui lovit o mangaiere alintatoare: uite, omule, cazul tau personal se incadreaza intr-o regula generala, nu esti singur in nenorocire caci asa s-a intamplat dintotdeauna. mori, insa toti vom ajunge acolo. ti s-a facut o nedreptate, insa de cand e lumea dreptatea nu-l aude pe cel sarac. in generalizare se gaseste o deosebita alinare; durerea care nu este numai a mea, nu doare atat de tare; dezamagirea care ii atinge si pe altii nu este atat de apasatoare. intelepciunea populara este o rezerva de asemenea mangaieri pentru diverse cazuri din viata; ea ajuta la depasirea cu succes a propriei experiente prin faptul ca are la indemana o formula generala. daca te-a nimerit ghinionul, fie-ti alinare faptul ca nenorocul nu umbla prin munti, ci prin oameni.

de aceea, intelepciunea populara este cu adevarat populara; ea presupune un anumit spirit colectiv si, mai ales, o anume solidaritate in fata buclucurilor vietii. majoritatea proverbelor exprima grijile si experientele unor oameni nu prea avuti si nu prea puternici. omul de succes si bogat, care sa afla la putere si are o vointa a sa este, mai mult sau mai putin, un individualist trufas; este mai dornic sa prescrie lumii ratiunea sa si sa-si generalizeze experientele, insa se supune mai putin regulilor generale si experientei colective. caderea unui erou este o tragedie unica; caderea unui om de rand este un proverb, adica un loc comun. foarte adesea proverbul este o aparare a omului slab impotriva celui puternic, a saracului impotriva bogatilor; aproape intotdeauna el exprima o stare de ingrijorare, de veghe, de defensiva in viata. lumea intelepciunii populare este lumea oamenilor mici, mai mult sau mai putin asupriti; este chiar valea plangerii, in care intelepciunea da mana cu humorul.

>>

 

(karel capek – „in captivitatea cuvintelor”)

4 comentarii »

  1. ma!
    io ashe de destept ma simt dupa ce cetesc blogurile tale!

    da din alea cu porno cand mai baji?

    Comentariu de jock — Aprilie 2, 2008 @ 10:52

  2. :))

    aleea porno sunt cele mai greu de scris!… :(

    Comentariu de Anonim — Aprilie 2, 2008 @ 21:51

  3. Aleea porno, tre’ sa fie minunat. Stiu pe cineva care ar fi in ultimul hal de fericire daca ar locui acolo.

    Comentariu de Anonim — Aprilie 3, 2008 @ 00:22

  4. dragu’ mieu! nush’ pe unde mai umbli dumneata… da’ credca ti-e bine!
    p.s. bine sa-ti fie!

    Comentariu de toricic — Aprilie 4, 2008 @ 05:20


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: